Cei care cunosc cooperaţia de credit în evoluţia ei, vor fi, poate, surprinși de organizarea actuală a unei bănci cooperatiste, precum şi a sistemului în care aceasta are obligaţia legală să funcţioneze.

Cu mai mulţi ani în urmă, activitatea unei cooperative de credit se rezuma la acordarea de împrumuturi membrilor asociaţi, din fondul social atras de la aceştia, activitate asemănătoare, într-o oarecare măsură, cu cea a caselor de ajutor reciproc. Unităţile funcţionau, de regulă, în spaţii închiriate, cu o suprafaţă mică, cu dotări şi amenajări modeste, în care lucrau 2 – 3 salariaţi.

Se poate spune că momentul crucial pentru reţeaua CREDITCOOP a fost anul 2000, atunci când a apărut Ordonanţa de urgenţă nr. 97, care a reglementat activitatea fostelor cooperative de credit. A existat obligaţia, impusă de lege, de a trece de la condițiile funcționării unei cooperative de credit la exigențele instituţiilor bancare, astăzi, cerinţele și reglementările aplicabile unităţilor din reţeaua CREDITCOOP fiind aproape identice cu cele ale celorlalte bănci.

Deși, situaţia unei bănci cooperatiste din Reţeaua CREDITCOOP este cu totul schimbată, se păstrează, totuși, unele trăsături distincte. În prezent, aceasta reprezintă o entitate juridică bine dezvoltată, în care lucrează în medie 40 de salariaţi, existând unităţi cu 20 – 30 de sedii secundare (sucursale, agenţii, puncte de lucru), iar altele care îşi desfăşoară activitatea pe raza unuia sau a două judeţe. În felul acesta, putem vorbi despre unele organizaţii cooperatiste ca fiind adevărate „bănci regionale”, ce efectuează majoritatea operaţiunilor bancare pe care le desfăşoară orice instituţie de credit.

Începând cu anul 2000, cooperaţia de credit a beneficiat de o lege cu adevărat europeană, care a restructurat din temelii întreg sistemul. Din decembrie 2006, aceasta a fost înlocuită cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99 privind instituţiile de credit și adecvarea capitalului, care reglementează condiţiile de acces la activitatea bancară și de desfășurare a acesteia pe teritoriul României. Potrivit prevederilor acestui act normativ, cooperativele de credit au primit dreptul să folosescă denumirea de “bănci cooperatiste”.

Băncile cooperatiste, aşa cum sunt cele din reţeaua noastră, îşi desfăşoară activitatea în sedii corespunzătoare, aflate în proprietatea acestora, având amenajări şi dotări moderne, conducători cu experienţă în domeniul financiar-bancar şi salariaţi competenţi, selectaţi cu atenţie.

Băncile cooperatiste nu pot, însă, să funcţioneze oricum, ci sunt obligate să se afilieze la o bancă centrală, pentru că ele trebuie reprezentate, supravegheate, controlate şi sprijinite financiar şi logistic de către aceasta. De asemenea, este necesar să li se asigure serviciile bancare de decontare electronică, normele şi reglementările interne, pe baza cărora să-şi desfăşoare activitatea, precum şi programele informatice necesare.

Banca Centrală Cooperatistă, împreună cu băncile cooperatiste afiliate, agenţiile şi punctele lor de lucru alcătuiesc o reţea cooperatistă, a cărei funcţionare este reglementată în titlul V – ORGANIZAŢII COOPERATISTE DE CREDIT din Partea a II-a a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr.227/2007, cu modificările și completările ulterioare. În acelaşi timp, dispoziţiile cu caracter general cuprinse în Partea I a Ordonanţei, se aplică în totalitate Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP şi, cu unele excepţii, băncilor cooperatiste afiliate la aceasta. Acest fapt conferă organizaţiilor cooperatiste de credit caracterul unei lumi aparte în rândul instituţiilor de credit din România.

În cele ce urmează vom încerca să întărim această afirmaţie, apelând la unele prevederi din actul normativ amintit, privind organizaţiile cooperatiste de credit, referiri care vor fi, cu siguranţă, în măsură să evidenţieze particularităţile activităţii desfăşurate de instituţiile de credit respective.

Banca cooperatistă este o instituţie de credit constituită ca o asociaţie autonomă de persoane fizice unite voluntar, în scopul îndeplinirii nevoilor şi aspiraţiilor lor comune, de ordin economic, social şi cultural, a cărei activitate se desfăşoară, cu precădere, pentru întrajutorarea membrilor cooperatori, iar hotărârile adunărilor generale se iau democratic, pe baza principiului un om – un vot.

Banca cooperatistă se organizează pe o rază teritorială de operare proprie, stabilită prin actul constitutiv, în care poate înfiinţa sucursale (sedii secundare). Aceasta cuprinde arii determinate din judeţul în care banca cooperatistă îşi are sediul social şi din judeţele limitrofe.

Membrii asociaţi sunt persoane fizice care au domiciliul/reşedinţa/locul de muncă în raza teritorială de operare a băncii cooperatiste şi au subscris şi vărsat la capitalul acesteia cel puţin numărul de părţi sociale stabilit prin actul constitutiv.

Capitalul social al unei bănci cooperatiste este variabil şi este format din părţi sociale de valoare egală. Valoarea nominală a unei părţi sociale se stabileşte prin actul constitutiv, dar potrivit legii nu poate fi mai mică de 10 lei.

O organizaţie cooperatistă de credit se poate constitui cu un număr de 1.000 de membri fondatori, care au subscris şi vărsat cel puţin o parte socială, sau cu un număr de cel puţin 100 de membri, cu condiţia ca aceştia să subscrie şi să verse minimum 1.000 de părţi sociale.

Banca cooperatistă este persoană juridică, înmatriculată în Registrul comerţului şi în Registrul instituţiilor de credit, existent la Banca Naţională a României, iar razele teritoriale de operare ale băncilor, afiliate la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, nu se pot întrepătrunde. Activităţile băncii cooperatiste, pentru care a primit autorizaţia de funcţionare, se pot desfăşura numai în raza teritorială de operare a acesteia.

Activitățile principale ale unei bănci cooperatiste sunt: atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile și acordarea de credite, membrilor cooperatori, persoanelor fizice, persoanelor juridice ori altor entităţi fără personalitate juridică, ce domiciliază, au reşedinţa sau locul de muncă, respectiv au sediul social şi desfăşoară activitate, în raza teritorială de operare a băncii cooperatiste. Creditele se acordă cu prioritate membrilor asociați, iar celorlalți beneficiari la un nivel ce nu poate depăşi 25% din activele băncii cooperatiste.

Băncile cooperatiste nu pot participa la capitalul social al unei societăţi comerciale, nu pot efectua investiţii în valori mobiliare sau titluri emise de fonduri de investiţii, fonduri de pensii etc.

Banca Centrală Cooperatistă este o instituţie de credit constituită prin asocierea de bănci cooperatiste, în scopul gestionării intereselor lor comune, urmăririi centralizate a respectării dispoziţiilor legale, a reglementărilor proprii, aplicabile tuturor unităţilor afiliate, prin exercitarea supravegherii, pe baze individuale, a controlului administrativ, tehnic şi financiar asupra organizării şi funcţionării acestora.

Raza teritorială de operare a unei bănci centrale cooperatiste este stabilită prin actul constitutiv şi include cel puţin razele teritoriale de operare ale organizaţiilor cooperatiste afiliate la aceasta. O bancă centrală cooperatistă se poate constitui cu un număr minim de 30 de bănci cooperatiste fondatoare şi cu un nivel minim al capitalului agregat al reţelei, stabilit prin reglementări ale Băncii Naţionale a României. Banca Centrală Cooperatistă poate înfiinţa în raza ei teritorială de operare sedii secundare (sucursale, agenţii) fără personalitate juridică.

Capitalul social al Băncii Centrale Cooperatiste este variabil şi este format din părţi sociale de valoare egală. Fiecare dintre băncile cooperatiste afiliate trebuie să subscrie şi să verse la capitalul social al Băncii Centrale Cooperatiste părţi sociale în valoare de minimum 20% din capitalul lor social.

Banca Centrală Cooperatistă este persoană juridică şi desfăşoară atât activităţi proprii, cât şi la nivelul reţelei. Activităţile proprii ale Băncii Centrale Cooperatiste sunt similare cu ale celorlalte bănci, dar creditele acordate persoanelor juridice, altele decât băncile cooperatiste afiliate, nu pot depăşi 20% din activele acesteia.

Banca Centrală Cooperatistă are atribuţii privind reprezentarea intereselor economice, financiare şi juridice ale băncilor cooperatiste afiliate, centralizarea şi analizarea bilanţurilor contabile ale acestora, emiterea reglementărilor – cadru pentru desfăşurarea activităţii bancare la nivelul reţelei, supravegherea pe baze individuale a băncilor cooperatiste afiliate, exercitarea controlului administrativ, tehnic şi financiar asupra organizării şi administrării acestora, raportarea, în conformitate cu reglementările în vigoare, a datelor şi informaţiilor solicitate de Banca Naţională a României, gestionarea resurselor disponibile din reţea, decontarea operaţiunilor de încasări şi plăţi între băncile cooperatiste afiliate etc.

Banca Centrală Cooperatistă are deschis cont curent la Banca Naţională a României pentru operaţiunile de încasări şi plăţi ale propriei reţele în relaţia cu Trezoreria Statului şi cu celelalte instituţii de credit. Organizaţiile cooperatiste de credit din reţeaua CREDITCOOP participă la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare potrivit condiţiilor şi prevederilor legale în materie. În plus, potrivit legii, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP garantează în întregime obligaţiile băncilor cooperatiste afiliate, având constituită, în acest scop, rezerva mutuală de garantare, pe baza cotizaţiilor băncilor cooperatiste şi a unei cote din profitul brut al Băncii Centrale Cooperatiste.

Atât Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, cât şi băncile cooperatiste afiliate, au numiţi auditori financiari externi, autorizaţi în condiţiile legii. Având în vedere cele spuse mai sus, referitor la trăsăturile particulare care întregesc caracterizarea unităţilor din reţeaua CREDITCOOP, ni se pare firesc să subliniem faptul că în rândul instituţiilor de credit din România, băncile cooperatiste și banca lor centrală constituie cu adevărat o lume aparte.